Orasul Segarcea
nu este situat intr-o zona de interes turistic, totusi, exista unele oferte
turistice, care ar putea influenta dezvoltarea agroturismului.
Ele ar putea fi:
- Biserica Adormirea Maicii Domnului construita in anul 1547.
Pe locul de azi al bisericii a existat o bisericuta din timpul lui Negru-Voda.
La inceputurile sale, biserica a fost un schit care, mai tarziu, a fost transformat
in manastire. In timpul lui Mihai Viteazul, la anul 1600, manastirea a fost
inconjurata si intarita cu ziduri masive din caramida, construite in forma de
cruce. Deasupra portii se afla inscrise cele trei cifre romane MDC, reprezentand
anul construirii acestor ziduri. Chiliile au fost anexate mai tarziu. Curtea
manastirii era loc de popas pentru sararii care aduceau sare pentru a o vinde
in sudul Dunarii.
In anul 1620, in timpul Egumenului
Ghermanot, manastirea a fost daruita Patriarhiei Alexandriei. Sub stapanirea
austriaca a ars atat manastirea, cat si biserica. In trecut, ea a avut si un
important rol de aparare a populatiei impotriva navalirilor turcesti.
La 11 decembrie 1863 odata cu secularizarea averilor manastiresti, prin actul
lui A.I. Cuza, manastirea este scoasa de sub dominatia straina, mosia ei devenind
domeniu de stat care, ulterior, in anul 1884, va fi dat regelui Carol I.
- Palatul Regal a
fost construit in timpul regelui Carol I si era destinat sejurului familiei
regale. Este o cladire masiva, construita in mijlocul unui parc. Dupa anul 1947,
a trecut in patrimoniul statului, iar din 1956, aici functioneaza Spitalul orasenesc
Segarcea.
- Sediul S.C. CERVINA S.A. - face
parte din corpul de cladiri ce a apartinut Domeniului Coroanei Regale, fiind
construit intre anii 1902-1908. Dupa 1947, a trecut in patrimoniul statului.
- Monumentul eroilor
cazuti in primul razboi mondial, opera a sculptorului C. Caranica, a fost realizat
in anul 1920.
- Scoala veche
a fost construita in anul 1886, fiind infiintata de catre Adminstratia Coroanei
Regale a Romaniei. Intre 1906-1945, aici a functionat Scoala de fete.
Traditiile si obiceiurile populare
sunt pastrate in continuare de catre locuitori. Ele au loc pe parcursul intregului
an, fiind atat obiceiuri laice cat si obiceiuri crestine. Printre acestea amintim:
obiceiurile de iarna (colinde, urari cu plugul, sorcova, buhaiul, pazitul fantanilor),
obiceiuri agrare (trifonul, paparudele, calusul, corbanul), obiceiuri casnice
(datul copiilor la grinda, vrajitul fetelor, strigatul fetelor peste sat, botezul
casei si al animalelor, prohorul de Sfantul Gheorghe, primenitul caselor de
Florii, Joimarica, nunta, obiceiuri legate de cultul mortilor si inmormantare).
eTravel SA - Compania noastra gestioneaza cel mai mare sistem de rezervari on-line pentru hoteluri din Romania si Polonia. 
